Fericiţi cei săraci cu duhul

Religious Zealot

Au tot ajuns pe la urechea mea zvonuri cum că eu aş instiga pe elevii din Rareş să renunţe la credinţele lor şi să mi se alăture mişcării mele ( ??? ) sau că eu îi oblig pe colegii mei de clasă să renunţe la religie. Tot ce vreau să fac este să le arăt şi oportunitatea asta acelora care au propriile lor idei despre viaţă şi nu acceptă tot ce le spune sistemul ( biserica, patriarhu, profu de religie ş.a.m.d.). Acest lucru a înfuriat pe unii fanatici religioşi care au luat modelul inchiziţiei şi au rupt de pe afişieră modelele de cerere pentru retragere de la oră lucru destul de amuzant de altfel … a lua atitudinea de Light Warrior Protector of Faith in all that is holy e destul de rahat şi te face să pari prost în ochii omenilor raţionali. Mai am o colegă din clasă care a dat vina pe mine că am furat icoanele când profa de religie era cea care le-a sustras; nu ştiu ce îi mână pe unii să zică lucruri aiurea împotriva celora care nu cred … nu o să le vorbescă Dumnezeu şi nici nu o să se pogoare Iisus şi să îi bată pe umeri zicându-le Foarte tare fiica mea, stârpeşte-i pe fraieri că oricum în iad se duc . O ultimă idee: cei care se îndoiesc de religie pot să recunoască public şi astfel să se retragă de exemplu să rămână creştin numa cel ce crede cu adevărat şi respectă valorile (respect pentru ei) nu fanatici sau prozeliţi religioşi din ăştia care instigă împotriva celor cu alte opinii.
Am terminat subiectul ăsta. Pe scurt: să rupi foi de pe afişiera clasei – lucru rău !

Înaintea orei de fizică erau prin clasă discuţii aprinse despre ora de ieri. Evident nimeni nu pricepuse nimic din teoria relativităţii timpului (trebuia scrisă cu majuscule ?) şi toţi îşi expuneau punctul de vedere referitor la cum trece timpul pe Pământ şi cum trece timpul pe Marte, măcar eu în timpul orei de ieri am făcut ceva util cu timpul ( chestie destul de interpretabilă). Am scris despre subiectul ăsta pentru că eram la baie şi deodată s-a iscat o dezbatere referitoare la trecerea timpului în condiţii de viteza luminii … in budă. Deci reiau: în budă, noi patru băieţi discutam teoria relativităţii. Tare !

Ora de informatică aduce cu sine cursuri Oracle ! Ce e oracle până la  urmă ? Nu contează. Iar am pierdut cele două ore consecutive de  informatică. Domn’ profesor a încercat să ne explice programa, sistemul  de notare, structurarea cursurilor, despre atestatul de la sfârşit etc. eu  am desenat … şi am făcut o poză la parchetul dăruit de Conducătorul  Mult Iubit. Un lucru destul de şocant pentru mine a fost chestia  următoare. O să descriu circumstanţele pentru cei ce nu sunt din Rareş:  ieri nu am făcut laboratorul, azi urma să facem laboratorul; clasa este  împărţită pe grupe pentru laborator astfel încât o jumătate are laborator  luni iar cealaltă marţi (zilele săptămânii se scriu cumva cu majuscule ?).  Domnul profesor a supus la vot dacă să facem azi laborator ambele  grupe, sau doar grupa 2. Majoritatea elevilor din grupa 2 au ridicat mâna  pentru opţiunea ambele grupe mulţi fiind frustraţi că ei nu au dreptul să  plece acasă. La întrebarea de ce ? răspunsurile au fost: taci din gură ! sau păi noi nu putem pleca acasă. Ţin pe această cale să mulţumesc  colegilor cumpătaţi care nu se ghidează după politica să moara şi capra vecinului (vecinilor în cazul ăsta); pentru restul: grow up ! … Un lucru care şochează prin prostie este faptul că pe calculatorulu meu din laboratorul de informatică (calculătorul la care stau eu adică, deşteptule) avea instalat iTunes. Cât de prost trebuie să fii să instalezi iTunes pe un calculator când în tot laboratorul nu sunt boxe audio sau căşti ? Nu mai zic nimic …

Un lucru remarcat abia acum de colegii mei şi apoi de mine este: frate … unde sunt băncile din careu ? Cine le-a luat şi mai ales de ce. E adevărat că băncile, manipulate în acest mod constituie o demonstraţie de prostie când câţiva complexaţi (copii trişti de obicei) mută băncile în mijlocul careului şi le pun ba faţă în faţă ba fac mai nu ştiu eu ce forme geometrice gen dreptunghiuri, pătrate, piramide si conuri (ultimele două sunt hiperbole); deci cei care mută băncile şi fac asta merită bătuţi şi de asemenea cei care mai merită bătuţi sunt cei care pun banca în faţa chioscului şi mai strigă şi la colegi zicând uite ce unic sunt ! chestia asta datează probabil că de când a descoperit un oligofren că băncile nu sunt bătute în cuie şi a început să le târâie prin careu deci nici vorbă de unicitate, dar merită un premiu special pentru aşa o persoană specială(specială cu sensul de handicapată).
Pe această cale fac apel către Conducătorul Mult Iubit Mao Ze Dong Mihai Obreja să ne dea băncile înapoi !